![]()
-
Inscriptie - monument istoric - "Salina Turda din Str. Salinei nr.54 dateaza din antichitate, dar prima atestare documentara a exploatarii de sare se face in 1271. A fost in functiune pana in 1932. Este obiectiv turistic si balneo-terapeutic din 1992"
Salina: -
Pagina Web si - Pagina oficiala pe
Facebook -
salinadinturda.ro
Autor.Ing. Ovidiu Mera - Muzeul Labirint 1998 - pagini din brosura :
- Inceputul exploatarii sarii se presupune a fi din perioada preromana si romana - info. Eugen Gergely - Istorie si contemporaneitate, pag.
54![]()
![]()
- Inceputul mineritului in epoca preromana si romana -
Aerul si apa componente ale mediului, pag:
6 si
7![]()
![]()
![]()
- Exploatarea preromana -
In anul 1075 apare in documente referirea la cetatea Turda. Documentul, atesta infintarea unei vami a sarii in apropierea unei localitati bine dezvoltate cu rang de cetate..."Cetatea Turda" - Ovidiu Mera - Cetatea in muntele de sare - pag:
7 ,
8 ,
14
![]()
- Dispunerea sarii foarte aproape de suprafata a motivat obiectul unor exploatari
inca din perioada preromana. - Ovidiu Mera - Cetatea in muntele de sare- pag.
20
![]()
- Exploatarile romane aveau forma rectangulara asimilabila geometriei carierelor in trepte actuale. Evacuarea se facea pe un plan inclinat dispus la unul din capetele carierei. Exploatarea se derula pana cariera atingea 10, 12 m adancime dupa care era parasita.
Dupa anul 200 D.C. Romanii au facut incercari de exploatare a sarii in subterane in camere cu adancimea intre 17 si 34 de m. iar latinea de 6-7 m. Camerele erau amplasate cate doua separate intre ele cu nuiele. Una din camere putea fi folosita ca loc de refugiu pentru muncitori in cazul unor surpari de teren. O astfel de camera a fost interceptata in anul 1857 prin galeria de trasaj a
minei Gizela. - Ovidiu Mera - Cetatea in muntele de sare pag.
21 "Mina Ghizela este cea în care se arată
primele urme de exploatare a sării la Salina Turda care datează de pe vremea romanilor". - sursa:
bunadimineata.ro - 2015.08.10
Mina Terezia - Panou informativ "Mina Maria Terezia - 1690
Este o mina clopot si cea mai veche mina vizibila;
Lucrarile au inceput in 1690 si s-au finalizat in 1880;
adancimea de la suprafata este de 120 m iar de la balcon 90 m;
diametrul de baza este de 70 m;
aici se gaseste o insula de 5 m inaltime si un lac subteran cu adancime de 8 m, format din infiltratii de apa sau precipitatii; apa atinge suprasaturatia, favorizand cresterea cristalelor de sare.
Pe peretele nordic se poate admira cascada de sare formata din depunerea sarii
din solutia salina saturata infiltrata din galeriile romane.
In cupola se poate observa cele doua suitoare, unul pentru acces, celalalt pentru transportul sarii la suprafata."
- Intre 1690 - 1880 este exploatata
Mina Tereza (Sf. Terezia) Denumirea minei este dată în cinstea
Împărătesei Maria Tereza (1740-1790), Este mină-clopot cu adîncimea de la balcoane pînă la lac de 70m, diametrul vetrei de 70m. De la nivelul balconului pînă la suprafaţă 32m. Pe vatră se găseşte un lac subteran de 8m adîncime şi o insulă de 5m înălţime. Pe partea nordicã a peretelui se găseşte “
Cascada de sare”, formată prin depunerea sării din soluţia salină saturată scursă din galeria-axă a Minei Ghizela I, unde a pătruns apa prin infiltraţii datorită intersectării accidentale a unei mine romane la care pe urmă i s-a sau prăbuşit tavanul, formînd la suprafaţă o dolină; se vede anul începeri lucrărilor la mina Ghizela, pictat pe lemn deasupra cascadei de sare în 1857. Stalactitele de pe balcon s-au format datorită curenţilor de aer încărcat cu vapori de apă ce cobora vara prin suitor, care se condensează pe pereţii reci, dizolvînd sarea pînă la saturaţie; pe măsură ce soluţia se răceşte, apa (dizolvantul) îşi micşorează capacitatea de dizolvare, sarea excedentară depunîndu-se. În cupolă se observă
cele două suitoare, unul pentru acces, altul pentru transport, din care cel de acces este liber şi a fost accesibil (pe aici se ajungea la “
Scara Bogaţilor”). • Este cea mai veche mină de tip clopot din ţară, vizitabilă turistic!.
![]()
![]()
- Mina Tereza inainte si dupa modernizare, cascada de sare - sursa Facebook:
unu,
doi,
R.C.
- Mina Terezia - Facebook R.C. - album:
partea I,
partea II,
partea III
![]()
- Mina Tereza - imagine de pe Facebook, autor.
Iosif Miclaus - sept.2015
Mina Iosif - Panou informativ"*Camera de exploatare de tip conic, deschisa in anul 1740.
*Dimensiuni:
- 87 m adancime
- 78 m diametru la baza
- 112 m de la suprafata
* Datorita geometriei camerei, sunetele emise sunt reverberate,
motiv pentru care sala a primit denumirea turistica de "Sala Ecourilor"
- Intre 1740-1900 se exploateaza
Mina IOSIF (sala ecourilor). Denumirea este dată în cinstea inpăratului
Iosif al II-lea al
Imperiului Roman, care în anul 1773 a vizitat
Transilvania. Este o mină - clopot; adîncime sub balcoane 90 m; diametru vatră 70 m; neamenajată; nu se vizitează turistic. efect acustic deosebit (12 ecouri); efect vizual (“arde sarea”): lumina naturală are acces prin cele două suitoare deschise la suprafaţă (30 m); orice obiect aruncat de la balcon în dreptul suitorului este iluminat feeric.
- Imagii din Mina Iosif - album de pe
Facebook,
R.C.2016
Galeria de treansport Franz Josef - Panou informativ:" Construita intre anii 1853-1871 este o galerie orizontala realizata pentru a usura si ieftini transportul sarii la suprafata.
Galeria are o lungime totala de 917 m din care 526 sunt sapati sub steril. Pe peretele din stanga este marcata lungimea galeriei in stanjeni (1 stanjen = 1,89 m)
De-a lungul timpului, din cauza curentilor de aer, peretii au fost slefuiti, colturile au fost rotunjite, iar in partea superioara s-au format alveole.
Depunerile de sare de la baza peretilor s-au format datorita condensului de pe pereti."
- Intre 1853 - 1890 s-a sapat
galeria de transport Franz Josef (spre a uşura transportul sării la suprafaţă), lunga de 917 m din care 850 m vizitabili.
Galeria are două zone:
a)
Zona sterilă (săpată în argile şi nisipuri între 1853-1854), lungimea este marcată în stînjeni (1,89 m) • Instalaţia electrică a fost făcută în 1910;
b)
Zona sării (propriu-zisă), caracteristici: • totul este săpat în sare, exclusiv manual; (daltă şi ciocan); • pereţii sunt afumaţi datorită iluminări cu opaiţe care funcţionau cu seu de oaie, agăţate de belciuge fixate în cepuri de lemn bătute în tavan;
A fost folosita ca adăpost antiaerian în cel de
al doilea război mondial;
![]()
- In 1940 in tuneul salinei s-au refugiat timp de o luna cca.5000 de civili - info.Eugen Gergely: in "Judetul Cluj-Turda intre anii 1940-1944", pag.
232, si "Istorie si Contemporaneitate..pag.
180- Intre 1948 - 1992 prima portiune a
galeriei Franz Josef a fost folosita ca depozit de branza. In această perioadă a fost demontat terasamentul de cale ferată şi s-a turnat pardoseala, au fost făcute instalaţiile de apă şi canalizare; aici se depozita brînza (pînã la 200 tone) în butoaie aşezate pe ambele părţi ale galeriei; (
info: Speo Ursii..)
- Galeria Franz Josef de la Salina Turda (pe tronsonul de 526 m lungime, până la intrarea în masivul de sare). - Foto si info:
Facebook,
R.C., 2016
- Galeria Franz Josef de la Salina Turda în punctul la care a intrat în masivul sare (după 526 m săpaţi în roci sedimentare). - Foto si info.
Facebook,
R.C., 2016
- Galeria Franz Josef pe tronsonul sapat in sare - foto
Facebook,
R.C. 2016
- Galeria Franz Josef pe vremea cand avea sine de cale ferata - sursa
Facebook,
R.C.
- Inscriptie veche - sursa
Facebook.
R.C.
- Inte 1855-1856 se sapa
Sala Apelului, ,
Sala Altarului şi
Scara Bogaţiilor, Aici se făcea apelul muncitorilor înainte şi după terminarea schimbului. În nişele laterale care au rafturi se păstrau felinarele, opaiţele, feştilele şi lumînările (distribuite de copii). Scările de lemn de brad construite în stilul barocului-transilvan legau mina de suprafaţă prin intermediul unui suitor al Minei Tereza. Pe ele aveau acces nobili, propietari salinei şi preoţii care oficiau slujbe la altarul din salină. Altarul a fost sculptat în sare pentru servicii religioase şi rugăciuni dinaintea schimbului. Odată pe săptămînă era oficiatã o slujbă religioasă de către un preot, la slujbă luînd parte şi nobilimea din împrejurimi, mai există bănci sculptate în sare lîngă peretele sudic.- sursa.brosura.pag.
5- Sala de Apel - informatii si album cu imagini de pe
Facebook, R.C.
![]()
- Sala Altarului - sursa Dana Deac - Inscriptii in sare, pag.
79![]()
- Sala altarului - aug.2015 - sursa
Google Maps- Capela cu altar - album cu fotografii -
FacebookR.C., mai 2016
- “Scara Bogaţilor” - album cu fotografii -
Facbook,
R.C., mai.2016
Sala Ecourilor - Vocea TransilvanieiMina Rudolf - Panou informativ"Este o camera de exploatare trapezoidala cu lungimea vetrei de 80 m, latime de 50 m iar adancimea de 40 m.
In partea superioara se gasesc doua balcoane din lemn,
fixate pe grinzi montate in pilugi sapate in sare, care permit accesul la compartimentul estic de circulatie si verificarea tavanului.
Pe peretele nordic exista stalactite de sare formate din condens. 3cm/an;
dupa 3 m lungime se desprind datorita greutatii proprii.
Pe perete se vad urmele lasate de unealta taietoare; ciocanul.
Datorita acusticii deosebite, aici se organizeaza auditii muzicale sau concerte."
- Intre 1858 - 1932 - Este exploatata
Mina Rudolf (
Sf. Nicolae) Denumirea
Minei Rudolf este dată împreună cu denumirea
Minei Ghizela de la fostul
Împărat Rudolf iar
Ghizela fiind Împărătesa.
Mina Rudolf este o camerã trapezoidală începutã în 1858. Are o înălţime de 45 m, lungimea vetrei este de 80 m, iar lăţimea este de 50 m. Balcoanele de lemn sînt fixate pe grinzi montate în pilugi săpate în sare şi împănate (1868). Accesul se face vertical, pe două scări, susţinute în grinzi montate în pilugi, amplasate în două nişe săpate în sare; fiecare scară are 230 de trepte. Pe peretele casei scări se află marcaţi ani de săpare 1868-1932. Puţul de extracţie este compartimentat şi închis cu scînduri de brad. Unul din cele două compartimente coboră pînă la nivelul vetrei minei “
Tereza” (1910) unde este lacul subteran, Pe peretele nordic se găseşte o perdea de stalactite datorată apei provenite din infiltraţii din Mina Romană (dizolvare, răcire, depunere). Pe vatră se găsesc cristale mari, cubice, de sare recristalizate din soluţia salină suprasaturată în jurul unor germeni de cristalizare. Pe pereţi se văd urmele de tăiere manuală a sării (ciocan, daltă, tîrnăcop, topor, şpiţ); mai întîi se tăiau blocuri de dimensiuni mai mari, apoi erau despicate cu pene de oţel; fiecare ocnaş primea în lucru o porţiune (se văd diferenţele pe perete). În pereţi se văd două nişe (latrine).
De pe net:- Mina Rudolf - Facebook R.C. - albume cu imagini vechi:
partea I,
partea II,
partea IIISala Putului de Extractie - panou informativ - "Putul de extractie al Minei "Rudolf" a fost inceput in anul 1864, are o adancime de cca 100 m, si este impartita in doua compartimente de 2/2,5 m, este acoperit de doua capace langa care se afla rampa de descarcare; in partea superioara se afla doua modele (scripeti) din fier cu diametrul de 3 m, autentice, aflate in stare foarte buna de conservare (seul de oaie era folosit pt. a proteja impotriva corodarii):
Sarea, bulgari de cca 50 kg) era ridicata din mina in saci din piele de bivol; dupa ce sacul (incarcat cu cca. 500 kg de sare) era ridicat, capacele putului erau inchise, sarea era descarcata pe rampa, erau adusi vagonetii pe sine (trasi de cai), urma incarcarea acestora si transportul pe galerie."
- Intre 1864-1865 este sapata
camera putului de extractie. Are o adîncime de 85 m
- In 1865 - este sapata
Camera octogonală a Maşini de extracţie (sala cailor) •
maşina de extracţie are patru braţe, la fiecare braţ au fost înhămaţI cîte unul sau doi cai în jurul maşinii de extracţie caii au lăsat urme cu copitele. Manejul caii folosiţi aici erau cai reformaţi din cavalerie; aveau traşi pe cap saci, în cele din urmă orbeau şi datoritã mişcării circulare continue cai mureau destul de repede; maşina actuală este construită în anul 1881 din lemn de brad. Pentru construcţie s-a folosit exclusiv lemnul de brad, fiind rezistent la mediul salin.
![]()
![]()
- Singurul crivac functional din Europa - sursa Dana Deac - Inscriptii in sare, pag.
47,
48![]()
- "Vartejul cu cai" - sursa:
cimec.ro ,m pag. 188, fig.
44- Moara de sare- sursa Dana Arts -
Facebook,
I.L.T. 2016 - vezi comentarii
- "Crivacul de la Salina Turda, unica instalaţie minieră de acest gen păstrată în Europa. Fotografiat din diverse poziţii, în diferiţi ani, de diferite persoane. - album foto de pe
Facebook,R.C. mai.2016
![]()
- S-a realizat
galeria de acces din
Valea Sarata asigurand astfel un grad de securitate sporit persoanelor din subteran info.O.Mera - Cetatea in muntlele de sare , pag.
37- 1887 - 1889 -
Planul inclinat , a doua cale de acces in mina. Are o lungime de 45 m si o inclinatie de 20 grade. A fost folosit pentru scoaterea sarii rezultata in urma amenajarilor interioare.
- Planul inclinat, citat comentariu Oviciu Mera "Amplasamentul galeriei plan inclinat a fost astfel ales incat sa permita observarea directa a contactului intre sare si formatiunile terigene din acoperisul zacamantului, in scopul elaborarii Studiului tehnico-economic privind metoda de exploatare a zacamantului Turda Valea Sarata, dar si pentru a fi utilizata ca si cale de acces in salina, in scopul utilizarii acesteia ca baza de tratament balnear. Problema deschiderii unui centru de terapie la Turda, in salina, s-a pus de catre fostul OJT Cluj, in contextul inundarii si a scoaterii din uz a bazei subterane de tratament din salina Ocna Mures." - sursa
Facebook,
R.C. - 2015
- 1913- 1932 -
Mina Ghizela Are o sală octogonală (a cailor), camera puţului de extracţie, reamenajează ca şi staţionar sanatorial. Mina Ghizela II începută în 1913 sub galeria-axă Ghizela I şi Mina Romană. În prezent Mina Ghizela II este declarată zonă protejată din cauza concreţionărilor foarte frumoase cu formaţiuni (speoloteme) diverse de sare, foarte rare.
info de pe net.
- "Mina Ghizela este cea în care se arată
primele urme de exploatare a sării la Salina Turda care datează de pe vremea romanilor. Turiștii vor putea vedea făgașe tăiate în sare pentru delimitarea brazdelor, modul de amplasare a penelor cu care brazdele erau detașate din masivul de sare, organizarea abatajului pentru o amplasare optimă a tăietorilor de sare în mină. Stalactite înclinate şi depuneri de cristale cubice de sare completează formațiunile de sare secundară existente în această parte a salinei, o spun angajatii salinei ”, -
bunadimineata.ro - 2015.08.10
- Mina Gizela noua atractie a Salinei Turda -
Ziarul 21 - 2015.07.30,
inturda.ro, 2016
- Forme de cristalizare a sarii - album sursa
Facebook, R.C.
- Mina Ghizela de la Salina Turda, înainte de modernizare. - album cu fotografii de pe
Facebook, R.C., mai 2016
- Mina Gizela - Video - sursa
Facebook,
R.C.
Mina Ghizela de la Salina Turda, înainte de modernizare.
![]()
- Vagoneti - sursa
Facebook.
G.T.
- Album foto, Mina Gizela - sursa
inTurda.ro,,
Facebook, Eugen Tuse - 2016
- Expozitie filatelica si cartofila, prima in lume realizata intr-o mina -
Facebook,
Dana Arts,
2016- In anul 1785 este infintata o scoala la Salina, Copiii puteau fi angajati la munca in salina
Mina Anton- Galerii - album de pe
Facebook,
R.C., 2016.
![]()
![]()
![]()
- In 1924 s-a introdus
iluminatul electric pentru a asigura iluminarea galeriilor si a zonelor de la rampa
putului Rudolf la nivelul vetrei si la nivelul galeriei de transport din care s-a pastrat doar 520 de m in galeria de transport portiune situata la
intrarea in mina, dinspre Turda Noua, , folosita ulterior ca depozit de branza a ICIL Cluj, - In 1978-1979, o echipa de electricieni de la fabrica de Ciment Turda a extins reteaua electrica in galeria de transport montand corpuri de iluminat pana in mina Rudolf . Mina s-a iluminat si ea cu corpuri de iluminat stradal Dupa anul 2002 s-a schimbat sistemul de iluminat cu becuri cu iluminat fluorescent. - info.O.Mera - Cetatea in muntlele de sare - pag.
40,
41,
42- In anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene, exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv
![]()
![]()
- In anul 1991 se infinteaza Societatea Comerciala
“Salina Turda” actionari ai societatii fiind:
S.C. Turism Ariesul S.A,
Primaria Municipiului Turda, S.C. Transgex S.A Cluj (societate specializata in lucrari miniere), Banca Dacia Felix S.A. Cluj-Napoca si
S.C. Sticla Turda S.A. - info.O.Mera - Cetatea in muntlele de sare, pag.
38, si pag.
39![]()
- In 1978-1979, o echipa de electricieni de la fabrica de Ciment Turda a extins reteaua electrica in galeria de transport montand corpuri de iluminat pana in mina Rudolf . Mina s-a iluminat si ea cu corpuri de iluminat stradal - Sursa O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare, pag.
40Salina Turda este declarata "mina muzeu"
- In 1993 incep lucrarile de amenajare a salii de tratament din
mina Ghizelaeliminarnd blocul de sare ce separa sala crivacului de sala putului de extractie (pag.
41).
- In anul 2008 încep lucrările de modernizare ale salinei cu fonduri europene.
- Din anul 2010, este redată circuitului turistic.
- Actionari ai Salinei in 2004:
SC Turism “ Ariesul “ SA - 51, 151%, Primaria Municipiului Turda - 32,992%, SC Sticla SA Turda – 10,23%, SC Transgex SA Oradea – 4,604%, d-l Mera Ovidiu – 1,023%
Info de pe net![]()
![]()
- Muncitorii de rand ai salinei erau majoritari romani si colonisti straini. Dana Deac - Inscriptii in sare (2008), pag.
84, pag.
85![]()
- Cei mai multi dintre lucratori erau iobagi fugiti de pe mosiile nobiliare, dar pentru ca prin munca lor aduceau venituri bune visteriei voievodale, ei sunt protejati de voievod acesta refuzand solicitarile nobililor de a le fi returnati....Existau trei drumuri pe care era transportata sarea de la Turda: cel obstesc Turda-Cluj, Drumul Mare pe care se transportau bolovanii de sre spre Apus si doua drumuri colinare ce legau Turda de Cojocna" - Info: V. Visinescu - Pagini de istrorie si cultura turdeana - pag.
7 Circulau legende in care se vorbea de camere subterane care comunicau prin galerii care duceau pana in zona
Catedralei Ortodoxe- Dupa anul 1976 in cadrul Oficiului Judetean de Turism Cluj, s-a initiat amenajarea in salina din Turda a unei baze de tratament.
- In anul 1991 se infinteaza Societatea Comerciala
“Salina Turda” actionari ai societatii fiind:
S.C. Turism Ariesul S.A,
Primaria Municipiului Turda, S.C. Transgex S.A Cluj (societate specializata in lucrari miniere), Banca Dacia Felix S.A. Cluj-Napoca si
S.C. Sticla Turda S.A. (
pag.38, si
pag. 39)
Salina Turda este declarata "mina muzeu"
![]()
- In 1993 incep lucrarile de amenajare a salii de tratament din
mina Ghizelaeliminarnd blocul de sare ce separa sala crivacului de sala putului de extractie.
![]()
- Dupa anul 2002 s-a schimbat sistemul de iluminat cu becuri cu iluminat fluorescent. Sursa O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare, pag:
41.
42- In anul 2008 încep lucrările de modernizare ale salinei cu fonduri europene.
- Din anul 2010, este redată circuitului turistic.
- Actionari ai Salinei in 2004:
SC Turism “ Ariesul “ SA - 51, 151%, Primaria Municipiului Turda - 32,992%, SC Sticla SA Turda – 10,23%, SC Transgex SA Oradea – 4,604%, d-l Mera Ovidiu – 1,023%
Info de pe net![]()
- Cei mai multi dintre lucratori erau iobagi fugiti de pe mosiile nobiliare, dar pentru ca prin munca lor aduceau venituri bune visteriei voievodale, ei sunt protejati de voievod acesta refuzand solicitarile nobililor de a le fi returnati" -
- Existau trei drumuri pe care era transportata sarea de la Turda: cel obstesc Turda-Cluj, Drumul Mare pe care se transportau bolovanii de sre spre Apus si doua drumuri colinare ce legau Turda de Cojocna, Info: Valentin Visinescu - Pagini de istrorie si cultura turdeana
- pag.
7![]()
![]()
![]()
- Legenda altarelor din sare, Povestea Clopotului Maria -Tereza, clopot roman - Kira Karolina, Ghid turistic - pag.
18,
21,
22 Traditie - "Binecuvantatul minelor" - " La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.
Acest lucru are o explicaţie curioasă. În Biserica Romano-Catolică, sfântul protector al minerilor este Sfântul Jan (Ioan) Nepomouk, aşa cum în tradiţia bizantină, ortodoxă şi greco-catolică, protectoarea minerilor este Sfânta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a oraşului Dej, este o comunitate multietnică şi multiconfesională, diferite tradiţii au fuzionat. Pentru mulţi dintre mineri, nu există o diferenţă prea mare între Sfântul Ioan Nepomouk şi Sfântul Ioan Botezătorul. Ei ştiu doar că Sfântul Ioan este protectorul lor. Iar tradiţiile Sfântului Ioan Nepomouk şi Sfântului Ioan Botezătorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvântarea apei. În timp, minerii au ajuns să fie binecuvântaţi cu apă sfinţită de Bobotează, dar se roagă deopotrivă Sfântului Ioan şi Sfintei Varvara. " sursa: Articol cules de
Dragos Vasiliu din
Ziarul de Iasi![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
- Traditii locale legate de sare si calatori straini - Srea este considerata sfanta in satul traditional....Sarea poate ocroti casa, bunurile, sanatatea oamenilor, ajuta la practici impotriva farmecelor... In ciclul sarbatorilor de iarna sarea se sfintea impreuna cu alte produse (grau, apa, fan). Sarea este o anexa in obiceiurile de nunta. Uriasii, fregventi in legendele din zona, isi aduceau sarea de la Turda ....1867 - Johann Fridwaldszky - mineralog clujean vorbeste despre Ocnele de la Turda ce numara cinci puturi mai importante : primul se numeste cel de sus, al doilea cel de jos, al treilea numit cojocnean, al patralea Sf. Terezia iar al cincelea Sf. Antoniu....si multe, multe alte descrieri
sursa: Dana Deac - Inscriptii in sare, pag.
29,
30,
31,
32,
33,
34,
35,
36![]()
![]()
- Localitatea Turda-Noua - Lucratorii in mina erau majoritatea localnici, oameni liberi sau iobagi. Pe langa acestia mai lucrau mineri adusi din Germania si Slovacia. Si uni si altii erau exploatati de proprietarii minelor sau camasii ocnelor..rasculatii de la Bobalna si Cluj au fost spanzurati in 1438, pe dealul din dreapta la iesirea spre Cluj, numit "Dealul Spanzuratilor" - sursa - Dana Deac-Inscriptii in sare, pag.
36,
37![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
- Extragerea sarii - sursa: Dana Deac Inscriptii in sar: pag.
44,
45,
46,
47,
48![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
- Nemultumiri si miscari sociale - in aceasta perioada romanii majoritari erau iobagi, legati de mosie. Stabilirea in oras era admisa doar cu documente acceptate oficial cdoveditoare ca apartii categoriilor admisibile - sursa Dana Deac - Inscriptii in sare, pag.
68,
69,
70,
71,
72,
73![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
- Tratament in salina - Speleoterapie - sursa D. Deac - Inscriptii in sare, pag.
98,
99,
100,
101,
102![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
- Salina in prezent este administrata de Salina S.A a carei administrator principal este societatea Turism Ariesul
Dupa anii 80 s-au facut amenajari.
In anul 1992 salina este deschisa publicului Accesul turistilor se facea prin Galeria Frantz Josef.. In anul 1998 Salina a devenit Muzeul Labirint de Areta. Pentru sculpturile in sare au fost aduse blocuri de sare de la mina din Praid. In salina se afla singura expozitie de arta in mediu neconventional din Europa. - Sursa Dana Deac - Inscriptii in sare, pag.
105,
106 ,
107,
108De pe net- Balcoane, scari, pereti - imagini dinainte de modernizare -
Facebook,
R.C.- Salina Turda, Durgau -
- I.Al.Maxim Lacurile sarate de la Turda 1937 -
pag. pe picasa-
Aerul si apa Componente ale mediului - 2010
- Obiectiv Turistic si baza de tratament -
Salina Turda.net- Salina Turda -
Wikipedia- Salina Turda -
Zamfiroiu.ro- Rezervația naturală -
Sărăturile Ocna Veche-
Salina, R. Codrin -
SpeoUrsii - Panoramio- Ovidiu Mera - Cetatea in muntele de sare - pag.
pe Picasa- Salina -
www.Modernism.ro- Galerie spre Mina Iosif -
clujcapitala.ro - 19.09.2014
- Salina Turda -
IZI.travel-
Comunitati de diatomee din unele lacuri statatoare .. - Rezumatul tezei de doctorat - Nagy Levente
- Exploatarea sarii in Dacia Romana fie din masiv fie la suprafata -
cimec.ro,
scribd.com- Film de animatie creeat de francezi -
TurdaNews - Hall of Echoes, Sala Ecourilor, Mina Iosif -
Youtube - iunie.2015
- Fotografii -
amfostacolo.ro- Comunicat al CA al Sc.Turda Salina Durgau S.A -
AgoraMedia- CNN face o reclama magulitoare Romaniei -
ro.celebrity.yahoo.com- "Cat costa sa pui Romania pe harta turistica internationala..." -
stirileprotv.ro- "Salina Turda, promovată în revista Smithsonian" -
gandul.info- "Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992.În perioada 2008-2010, ea a fost modernizată în urma unei investiţi din fonduri europene...." (
gandul.info)
- SALINA TURDA, THE MOST SPECTACULAR UNDERGROUND MINE -
atlasofwonders.com![]()
- "Numele unor lucrări miniere de la Salina Turda s-au dat după unele personalităţi din casa regală austriacă:
- Mina Tereza: după împărăteasa Maria Theresia (1717-1780).
- Mina Iosif: după împăratul Joseph al II-lea (1741-1790).
- Galeria Franz Josef: după împăratul Franz Joseph (1830-1916).
- Mina Rudolf: după prinţul moştenitor Rudolph (1858-1889), fiul împăratului Franz Josef şi împărătesei Elisabeth-Sisi. Mina a fost rebotezată în 1889, după sinuciderea prințului, în Mina Nicolae, după care a revenit la vechiul nume Rudolf.
- Mina Ghizela: după prinţesa Gisela (1856-1932), fiica împăratului Franz Josef şi împărătesei Elisabeth-Sisi." - sursa -
Facebook, Remus Chiorean - 2015
- O greva la Salina Turda - acum 500 de ani -
septemcastra.cluj.travel- Goana dupa bani la Salina Turda -
turdainfo.ro - 2015.07.31
- "TURDA în 1661, văzută de marele călător Evlia Celebi
Orașul Turda. Se află sub stăpânirea craiului Ardealului, dar formează un district deosebit, care produce venituri cât vistieria egipteană. Din acest oraș se duce sare la toate cetățile din serhat (hotar – n.r.) și în alte ținuturi. Locuitorii lui sunt toți sărari. Cine n-a văzut ocnele de sare de aici înseamnă că n-a văzut încă ceea ce e o minune în lume, pentru că acestea sunt niște subterane înfiorătoare și primejdioase. Fiecare ocnă este o groapă care ajunge în adâncurile pământului, până în fundul iadului, și, ferească Allah, cei din poporul lui Mahomed sunt băgați în aceste ocne, dacă ajung în robie; nu mai este putință de scăpare.
În locul acesta, stâncile de sare sunt îngrămădite ca niște dealuri, iar caii, catârii și cămilele, boii și oile ostașilor au mâncat și au lins sarea aceasta cu multă plăcere. Asemenea ocne de sare se găsesc numai în două locuri în toată lumea aceasta; unul este Turda aceasta din Ardeal și al doilea este Ocna (Ocnele Mari – n.r.) din Țara Românească. În alte țări, sarea se scoate din lacuri și din mare. Sarea zisă „Hadji Bektaș Veli” (numele unei căpetenii de ieniceri – n.r.) este ca o piatră de cristal, pe când sarea din Țara Românească și cea de la Turda formează stânci de mărimea elefantului." - sursa
Facebook - Suciu Petru
- Sigla Salinei Turda cu specificatia insemnelor - Citat: "1271 este anul atestării istorice sigure a existenţei unei ocne de sare la Turda" - sursa
Facebook - Remus Chiorean - 2015
Obs. pers. Atestari istorice sigure au fost si anterior anului 1271. Este vorba de anul in care apare primna atestare
documentara a salinei.
![]()
.![]()
![]()
. - Imagini de pe
Facebook - autor foto. Mircea Bezergheanu - 2014.11.01
- Album cu imagini - publicate pe
Facebook, de Ciprian Lup, dec. 2015
- Album cu imagini superbe - sursa
Facebook, PeKus photographi, 2016
- Album foto - Zet Art -
Facebook - Album foto - fotografii facute de la baza putului sudic al Minei Tereza - sursa.
Facebook, R.C., 2016
- Video in Mina Iosif -
Facebook, R.C., ian.2016
- Tunel spre o nouă galerie vizitabilă în Salina Turda! -
Youtube, TurdaNews, 2014 -
Facebook,
R.C, 2016
- Plachete - sursa:
Facebook,
scrumiera, sursa Facebook.
R.C.2016.
- Medalii cu Salina Turda - sursa
Facebook,
R.C., 2016.
- Stalactite si stalagnite - sursa
Facebook.
R.C.
- Cristale de sare - sursa
Facebook,
R.C.
- Vagoneti - sursa
Facebook,
R.C.
- Carucior - sursa
Facebook,
R.C.
- Omagiu tinerei arhitecte Ioana-Olivia Danciu din Cluj (n. 1980) care a avut îndrăzneala de a remodela Salina Turda, transformându-o într-un obiectiv turistic unic în Europa. - sursa
Facebook,
R.C., 2016.
- Flaviu Cernescu , acobat timisorean in anul 2014 -
video,album - sursa Facebook,
R.C., 2016.
- Un citat si o realitate: "Se spune că ”frumusețea este în ochii privitorului” .......Suntem diferiți și trebuie să acceptăm asta." - sursa
ziarul 21 (Comunicat al candidatului P.N.L. la funcția de primar,)
SalinaVezi
Turda- Bai si mine
- Formarea lacurilor - info facultatea de Geologie , Geografie, Comunitati de diatomee - pag.6
- "Începuturile exploatării sării la Turda
- Exploatarea sarii din perioada preromana Retragerea aureliana - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010) - lucrari la suprafata - pag. 7, 8, 13, 14
- Lucrari romane subterane dupa anul 200 - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010), pag.20, 21
- "Sarea timpul si omul" - Exploatarea sarii in Dacia Romana - pag: 53, 54, 55
- Vegetatia - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010), pag. 67
- Sarea si roul ei in istorie - Pe vremuri sarea era atat de rara incat nimeni nu-si permitea sa o risipeasca de aci si expresia "daca se varsa sarea , iese cearta" sursa Dana Deac - Inscriptii in sare pag. 7: 8 si 9 
- Primii care au inceput exploatarea sarii au fost Dacii. Romanii au venit dupa aur si sare, Sapaul la suprafata in gropi separate intre ele cu cate un perete intarit. - sursa, Dana Deac - Inscriptii in sare pag 12
- Romanii sapau pana la adancimea de 34 m. Sarea era scoasa la suprafata cu ajutorul unui scripete numit crivac actionat de cai dupa care urma drumul sarii: uscat, Aries, Mures, cu plutele pana la Apulul de unde cu caravanele pana in Peninsula Balcanica - sursa. D. Deac, Inscriptii in sare...pag. 13 
- In perioada romana 106-274 exploatarea sarii s-a intensificat si perfectionat. In afara masivului de sare dela Durgau s-a exploatat si la Baile Sarate. Metodele de exploatare au inregistrat un progres evident, fie in ognele de suprafata in anfiteatre adanci pana la 30 m fie in exploatari subterane. Nu se cunoaste exact minele romane de la Durgau.- sursa: Dana Deac - Inscriptii in sare, pag. 17 si 18
- In perioada prefeudala, importanta sarii i-a adus la Turda pe navalitorii tatari si turci dand foc la oras, acesta refacandu-se de fiecare data. In feudalismul timpuriu ungurii din Campia Panonica si-au consolidat la Turda o cetate regala fortificata. Cea dintai atestare documentara apare in limba latina medievala care aminteste de "vama de sare" din cetatea Turda ( Castrum Torda). Sarea a aparut si ca insemn pe un vechi sigiliu a orasului. In 1786 extragerea si transportul sarii au devenit monopol al statului.In 1770, perioada Imperiului Habzburgic se infiinteaza scoli mai mult practice ale salinei cu preponderenta nemtesti. Din 1872 salina devenind nerentabila datorita concurentei se propune inchiderea ei. In anul 1932 mina se inchide definitiv. In perioada razboiului a fost loc de refugiu. Intre 1950-1992 - in galeria de acces au fost depozitate butoaie cu branza - sursa: Dana Deac - Inscriptii in sare 14, 15
- In sec XVI existau la Turda trei puturi. Unul era pentru aeraj pe care se cobora un cazan de arama cu foc pentru crearea curentului de aeraj. La suprafata era o incinta plana numita casa vartejelor, acoperita si ateliere, depozite si magazii. Lucrau muncitori specializati, taietori de sare. Scoaterea la suprafata se facea cu crivacul actionat pe principiul scripetelui. Era actionat de cai. Sarea era scoasa in saci confectionati din piele. - sursa Dana Deac inscriptii in sare pag. 21
