Turda - Bai si Mine - informatii din diverse surse

- Formarea lacurilor - info facultatea de Geologie , Geografie, Comunitati de diatomee - pag.6

- Lacurile sarate din Turda - info: -  Aerul si apa Componente ale mediului - pag.8


 - "Începuturile exploatării sării la Turda
Situat în partea de nord-est a orașului Turda, zăcământul de sare cu o grosime medie de 250 de metri a fost exploatat sistematic, inițial prin lucrări de suprafață, iar mai târziu – în subteran. Se presupune că lucrările au debutat la Turda în perioada ocupației romane în Dacia, când orașul purta denumirea latină de Potaissa, cea mai bună dovadă în acest sens fiind existența unor galerii de exploatare piramidale, despărțite prin împletituri de nuiele, redescoperite în anul 1862...." sirsa - Historia.ro


   - Exploatarea sarii din perioada preromana Retragerea aureliana - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010)  - lucrari la suprafata  - pag.  7, 8, 13, 14

  - Lucrari romane subterane dupa anul 200  - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010), pag.20, 21

" Zacamintul de sare de la Turda a fost cunoscut si exploatat din cele mai vechi timpuri, insa exploatarea sistematica incepe in perioada ocupatiei romane in Dacia. Sarea era exploatata in camere de 17-34 m adancime si 10-12 m latime, dispuse una langa alta si despartite intre ele de o intaritura de siguranta. Sistemul asigura o extractie masiva a sarii, insa era aplicabil numai in zonele unde sarea era situata aproape de suprafata" - Info Aerul si apa componente ale mediului - conferinta 2010 - pag.6 

-   I.Al Maxim - Lacurile Sarate - pag. pe Picasa -  pag. 256,

- Lacurile Romane
Sub acest titlu sunt cuprinse toate lacurile situate pe spinarea masivului dela E "Masivul Roman" O parte dintre lacurile de aici nu este exclus sa se fi nascut in urma exploatarilor romane, prin prabusirea si umplerea ocnelor cu apa. Insa cele mai multe dintre ele, mici ca intindere si scunde ca adancime , credem ca isi datoresc existenta exploatarilor rudimentare , practicate dupa romani, in Eviul Mediu, prin asa numitele gropi de sare...Romanii care cunosteau mai bine arta mineritului si care aveau tehnicieni foarte versati , nu-si pulverizau timpul in astfel de lucrari fara nici un randament economic., dealcum ocne adanci, sapate dupa toate regulile tehnicii moderne s-au interceptat , dupa cum am spus , in exploatarile actuale dela masivul Ocnei...sursa: I.Al. Maxim - pag. 264


     - "Sarea timpul si omul" - Exploatarea sarii in Dacia Romana -  pag: 53, 54, 55


- Metode de exploatarea sarii de catre romani la Ocna Mures in galerii de coasta si camere cu stalpi - info:  -  Aerul si apa Componente ale mediului - pag.10

-  "Primele exploatări romane la Turda au fost cele de la Băile Sărate („Turda-Băi”), apoi cele de la Durgău-Valea Sărată"......."Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri." - Fraza se regaseste scrisa identic in aproape toate paginile ce se refera la minele din Transilvania - Wikipedia     OBS. A.M.C.  Romanii nu au exploatat si subteran?  vezi si Dana Deac, Inascriptii in sare : pag. 17   sau Ion Al. Maxim - pag, 248, 249, s.a publicatii. Perioada de cand dateaza lacurile de pe versantul vestic de la Durgau nu este clarificata. Ele nu apartin evului mediu atunci carei perioade? Nu exista certitudine in afrmatia editata de Wikipedia intrucat parerile sunt diferite in randul oamenilor de specialitate. 
 - Vegetatia - sursa: O. Mera, T. Stefanie, V. Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010), pag. 67


- Albina Carpatilor -  din anul 1800 - Romanii exploatau sarea in gropi cu baza conului in sus. Dupa romani  s-a exploatat cu baza conului in jos. - pag. 333

- Exista 4 lacuri romane - unibuc.ro - pag. 410



     - Sarea si roul ei in istorie - Pe vremuri sarea era atat de rara incat nimeni nu-si permitea sa o risipeasca de aci si expresia "daca se varsa sarea , iese cearta" sursa Dana Deac - Inscriptii in sare pag. 7:  8 si 9 

 - Primii care au inceput exploatarea sarii au fost Dacii. Romanii au venit dupa aur si sare, Sapaul la suprafata in gropi separate intre ele cu cate un perete intarit. - sursa,  Dana Deac - Inscriptii in sare pag  12

  - In perioada prefeudala, importanta sarii i-a adus la Turda  pe navalitorii tatari si turci dand foc la oras, acesta refacandu-se de fiecare data. In feudalismul timpuriu ungurii din Campia Panonica si-au consolidat la Turda o cetate regala fortificata. Cea dintai atestare documentara apare in limba latina medievala care aminteste de "vama de sare" din cetatea Turda ( Castrum Torda). Sarea a aparut si ca insemn pe un vechi sigiliu a orasului. In 1786 extragerea si transportul sarii au devenit monopol al statului.In 1770, perioada Imperiului Habzburgic se infiinteaza scoli mai mult practice ale salinei cu preponderenta nemtesti. Din 1872 salina devenind  nerentabila datorita concurentei se propune inchiderea ei.  In anul 1932 mina se inchide definitiv. In perioada razboiului a fost loc de refugiu. Intre 1950-1992 - in galeria de acces au fost depozitate butoaie cu branza - sursa: Dana Deac - Inscriptii in sare  14, 15

 - In sec XVI existau la Turda trei puturi. Unul era pentru aeraj pe care se cobora un cazan de arama cu foc pentru crearea curentului de aeraj. La suprafata era o incinta plana numita casa vartejelor, acoperita si ateliere, depozite si magazii. Lucrau muncitori specializati, taietori de sare. Scoaterea la suprafata se facea cu crivacul actionat pe principiul scripetelui. Era actionat de cai. Sarea era scoasa in saci confectionati din piele. - sursa Dana Deac inscriptii in sare pag. 21


- Exploatarea sarii a luat amploare in perioada Imperiului Habzburgic. In anul 1932 a dat faliment.
In timpul celui de al doilea Razboi Mondial salina a fost folosita ca adapost antiaerian. - sursa Dana Deac - Inscriptii in sare, pag. 21

 - Obiceiuri/Ocnasii - legenda - In eviul mediu, iobagii sau angajatii pe un an pentru abateri erau pedepsiti aspru. - sursa Dana Deac - Legende de pe Valea Ariesului, pag. 28


-  Culegatorii de sare - legenda -  Bacanul farmacist, Bende spunea " nu dat la noi sare de la stat si nu avem la bolda, Mereti, ma rog frumos la sos kut (fantana sarata) or la Dorgo. Apoi acolo musai ca este sare cacalau si nu-i musai dati plata" -  sursa Dana Deac - legende de pe Valea Ariesului, pag. 55

Drumul sarii - Copia Miliarului de la Aiton - pag. pe blog

De pe net:
- Valeriu Cavruc, Vasile Moga, Alexandru Stãnescu -  Sarea timpul si omul - Exploatarea sarii in Dacia Romana
-  Exploatarea sarii in Dacia Romana - cimec.ro
-  Aerul si apa Componente ale mediului
- Facultatea de Biologie Geografie - Comunitati de diatomee
- JuniorRanger.ro - Rezervatia Naturala Saraturile si Ocna Veche - " are o suprafata totala de 140 ha ( include zona Durgaului si a Bailor Sarate) din care 10 ha suprafata de protectie de interes National.
- Saraturile si Ocna Veche - studiidemediu.ro
- Sare gema - Wikipedia
- Aventura Urbana la Turda  -  TVR 2 - Youtube - 2012
- WorldWideRomania.com - Cel mai adanc lac Antroposalin din Romania si Europa - 160 m la Ocna Sibiului Lacul "Avram Iancu"
- Lacurile sarate de la Turda - Facebook - Alex Drumetu - 2013.11.10 - foto de pe Imagini vechi si Lumea vazuta din Turda
- Un pic de istorie - ocnamuresonline, autor Radu Chinta
 - Plută cu care s-ar fi făcut în trecut transportul unei părţi din sarea extrasă la ocnele din Turda pe Arieş şi pe Mureş spre Ungaria. Nu toţi autorii sunt însă de acord că Arieşul, din cauza adâncimii sale mai reduse, ar fi fost navigabil. Altă parte din sarea extrasă se transporta cu căruţe la debarcaderul de la Mirăslău, unde se încărca pe plutele care navigau pe Mureş. sursa Facebook, R.C .
- Istoria aurului alb din bucate - adevarul.ro, ian.2016
- Colectie de imagini cu plante halofite la Turda - sursa Facebook, R.C., ian.2016


Imagini vechi - linkuri
Vezi: Istorie
Vezi Turda - Bai si Mine