Turda - Biserici si cimitire - informatii din diverse surse

-  Biserici si cimitire - linkuri

 - Biserici ortodoxe in trecutul medieval: Biserici de zid ortodoxe: din Rediu din sec.XIV, "capela valachorum" de langa Petresti si biserica "Sfintilor Arhangheli" din Sandulesti, construite in sec.XV

In Turda: in trecutul medieval exista un edificiu de cult ortodox in "cartierul" Sfantul Nicolae in zona strazii Sandulesti spre cariera de lut. Altul inspre satul Copaceni si al treilea la Salina, in Turda Noua ridicat de prefectul Nicolae Olah pentru muncitorii romani de la ocnele de sare - biserica "sovagailor" a taietorilor de sare. - sursa C.Rigman - Biserica, scoala....pag.20


- In anul 1700 lacasuri ortodoxe trecute la Biserica Unita cu Roma. Dupa 1948 Lacasuri greco -catolice preluate de Biserica  Ortodoxa -  E.Gergely - Istorie si contemporaneitate - pag.285


- Vasile Ratiu de Nagylak (1783-1870) a cumpărat un teren pentru un cimitir românesc greco-catolic şi ortodox, pentru că la acea vreme românii nu aveau voie să fie înmormântaţi în cimitirul oraşului Turda - info.Enciclopedia Romaniei.

   - "Daca in comunism biserica trebuia anulata acum ea trebuie compromisa" - citat Dan Puric -
In anii 80 in incercarea de a ascunde de ochii celor care treceau prin Turda, svelta catedrala, autoritatile locale au hotarat constructia mastodontul bloc "Big" in afara aliniamentului cerut de peisajul urban., La fel in Microraionul 1 a fost construit un bloc in fata bisericii - sursa: R.M.Neagu, G.Marchis, G.Gotea - Catedrala din Turda, 1935-2015, pag. 102, 103 - Imag.Big, imag. Biserica Mr.2

- Fundatia Gojdu, trecut si prezent
 În 1871, macedoromânul Emanuil Gojdu lăsa prin testament unei fundaţii administrate de Mitropolia Ardealului o avere care s-ar ridica astăzi la trei miliarde de euro. De pe urma acesteia urmau să beneficieze studenţii români săraci, care aveau nevoie de burse. Printre bursieri s-au numărat, în timp, Victor Babeş, Traian Vuia şi Octavian Goga, Constantin Daicoviciu sau Dumitru Stăniloaie. Statul maghiar a confiscat bunurile acestei organizaţii neguvernamentale în 1918 şi nu le-a mai restituit niciodată, deşi a semnat acorduri internaţionale în sensul retrocedării, în anul 1937. În 1996, un grup de intelectuali transilvăneni şi bănăţeni, precum şi capi ai Bisericii Ortodoxe din Ardeal au hotărât reînfiinţarea Fundaţiei Gojdu, pe baza idealurilor înscrise în testamentul lui Emanuil Gojdu. Noua fundaţie, cu sediul la Sibiu, patronată de Biserica Ortodoxă Română, a fost considerată proprietara de drept a bunurilor aflate la Budapesta şi a revendicat acest patrimoniu în baza acordului din 1937, mai sus-amintit. Drept “răspuns”, Primăria din Budapesta a scos la licitaţie imobilele Fundaţiei Gojdu, în 1998 şi 1999. Pentru a stopa o posibilă înstrăinare a bunurilor, “Grupul de iniţiativă” a chemat în instanţă statul maghiar, la începutul anului 2000. Relaţiile generale româno- maghiare s-au destins ulterior... sursa infi. - Libertatea 2015, Wikipedia 

Str. Campiei,Nr.3 - 2016.11.26.

 - Fatade de case  -  Google1 - I.L.T. - A.M.C.

" Cocosul - La creştini a căpătat un simbolism religios - el a cântat de trei ori după ce Petru s-a lepădat de Hristos – şi a devenit, ulterior, simbolul pocăinţei unui sfânt, dar şi un simbol al învierii." - info.adevarul.ro
"Semnificaţiile simbolice ale cocoşului trimit în general spre ideea de spiritualitate, care, de cele mai multe ori, temperează prezenţa agresivă a materialităţii, pentru a asigura în ultimă instanţă un necesar echilibru al lumii şi al creaţiei." - info. scrob.ro

- Amvoane in biserici turdene - de pe Facebook, R.C.2017 - colaj A.M.Catalina, publicat pe Google1



- 'Pe turnurile bisericilor se pune deobicei o astfel de sfera (fara zimti), in care se pun documente ale vremii, ziare, monede, fiind un loc sigur pentru posteritate. Pe sfera se pune des o tija pe care se monteaza figuri (cocos, ingeri, sfinti), flamuri de metal, indicatoare de vant sau o figura cu zimti (care probabil reprezinta soarele ?). Dupa ce este pe turnuri nu se poate identifica ce confesiune are biserica.' - sursa info. R.C.

"In bila de obicei se adaposteste un document referitor la data constructiei,numarul enoriasilor, eventual numele mecenasilor, care au contribuit la constructie.Se mai obisnuieste sa se mentioneze si anul renovarilor si asa mai departe...In ce priveste buzduganul, in bisericile unitariene nu se regasesc prea des, ma gandesc ca nu are decat un rol decorativ sau un capat de paratrasnet. - sursa info Lorinc Baranyai

- Protopopiatul Ortodox Turda  - pag. Web - info. ziarul21 - 2015.04.27
- Publicatii personale pe Biserici.org - lista de linkuri
- Turda - Istoria Bisericii Romanesti
- Mormantul lui Hristos de la Ierusalim
- De ce pomenim mortii
- Ortodox Music
- Spirituale - linkuri
- Simboluri in Bisericile din Turda - ziarul21.ro - 2011.08.18
- Cimitirele Orasului Turda -  Wikipedia
- Asociatia Filateristilor din Bucuresti - Biserici Turdene - Facebook, Suciu Petru
- "La Turda libertatea religioasă acceptată prima dată în lume" - sursa Facebook, Dana Arts


Din presa:
- Obiceiuri a doua zi de Paste - ziarul Unirea, 2019
- Adrian Papahagii - Ura starnita impotriva bisericii - cocoon.ro - nov.2015
- Cu spatele la ei - Facebook
- Calendar crestin ortodox - 2016 - noutati.ortodoxe
- Un raspuns ortodox la niste calomnii greco-catolice - cuvantul-ortodox.ro
- Nu vom supravietui fara intoarcerea la Dumnezeu, interviu cu Profesorul Dumitru Constantin Dulcan - sanatatespirituala.eu

- "Vizită Papei Francisc în România este ocazia perfectă să aflați ceva superb din istoria României. Clopotele bisericilor catolice din toată lumea bat zilnic la ora 12 datorită unui român: Iancu de Hunedoara, considerat salvatorul lumii creştine.
S-a întâmplat în 1456, când Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a învins, la Belgrad, armata Imperiului Otoman condusă de Mahomed al II-lea...Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a decretat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală, ca toate clopotele bisericilor catolice să fie trase în fiecare zi la ora 12.00. - sursa info: strabunicii.ro, 2019

- "Cultele neoprotestante din Turda: Baptiştii, Adventiştii, Penticostalii si Martorii lui Iehova. Credincioşii acestor culte sunt numiţi de popor „pocăiţi”.

- "Cultele protestante din Turda (reformaţi-calviniştii şi luteranii).
Reformaţii-calvinişti au 3 vechi lăcaşuri de cult în Turda (Turda Veche, Turda Nouă şi Poiana).
Primul lăcaş de cult luteran a fost construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în parcul din faţa actualei primării. Clădirea a fost demolată în anul 1986 (cu acordul Sinodului Luteran din Sibiu) din lipsă de credincioşi. De câţiva ani însă există un nou lăcaş de cult luteran, pe str.V.Alecsandri nr.12 (numit Biserica Evanghelică C.A.) -



- Albina Carpatilor, revista din anul 1880, pagini extrase Turda si imprejurimi - Google12





- De pe Facebook, Gabriel Liiceanu, Arici Tepos. comentariu 2016, A.M.C.
- Boboteaza, 2017 - I.L.T., comentariu A.M.C.
- Luminatia in Transilvania - Cluj-Napoca 


- ABC prin viata - video - sursa facebook, Sorinel Radu, 2016.
- Afirmatii eronate - numarul bisericilor monument istoric in Turda - Facebook, Hudrea Horea, 2016
- Politic T9 - atac la biserici - Facebook,ziar15Minute 

- Manastirea Petru Voda - Toaca - Facebook, Mihai Ratiu - Romania Mea

- Imagine aeriana, de pe net. R.C.











Biserici si cimitire