 |
| album pe Google6 |
Informatii extrase din Cotidian de Turda, articol editat de Petre Suciu
Monumentul reprezintă vizual idealul libertății religioase, fiind o operă nonfigurativă, creată în spiritul unui limbaj artistic contemporan și se integrează organic în ansamblul vizual al pieței, devenind parte integrantă a acesteia. Scara reprezintă verticalitatea și este simbolul creștin al ascensiunii. Piatra de la bază reprezintă în mod metaforic piatra care închidea mormântul lui Iisus. Treptele scării se metamorfozează în porumbel, sugerând înălțarea și, de asemenea, pogorârea Sfântului Duh.
Informatii extrase din ziarul 21 - articol scris de Halastuan Emil la data de 13.ianuarie 2018 - redirectionat pe I.L.T.
Monumentului Libertății Religioase. Executat din bronz, realizat de sculptorul clujean Liviu Mocan. ridicat cu ocazia celebrarii a 450 de ani de când Dieta Transilvaniei proclama, pentru prima dată în lume, prin Edictul de la Turda, libertatea religioasă.
La eveniment au participat lideri religioşi din ţară şi din străinătate, precum și lideri ai vieţii publice din România şi din Ungaria.......
Reprezentati ai clerului bisericilor românești au fost:
Consilierul bisericesc Bogdan Ivanov, de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului, preacucernicul Daniel Crișan, protopopul ortodox al Turzii și Călin Bungăredan, preot paroh al Bisericii Greco-catolice din Turda, au reprezentat clerul bisericilor românești
Informatii extrase din ziatul Turda News - la data de 13 ianuarie 2018, redirectionat pe I.L.T.
Kelemen Hunor, declarație azi, la Turda: Sperăm că nu vom flutura lângă steaguri!
...deși face o paralelă cu momentul religios de acum 450 de ani, spunând că atunci ”libertatea religioasă și-a găsit rezolvarea”, Kelemen omite să precizeze că la acel moment, populația română nu avea aceleași drepturi religioase (edictul făcând referire mai degrabă la confesiunile maghiarilor), cum are în prezent populația de etnie maghiară.
Nota autorului: ”Edictul de la Turda din 1568 proclama libertatea conștiinței și toleranța religioasă doar cu patru confesiuni recepte. Religiile ortodoxa şi mozaica aveau statut de culte tolerate, nu recunoscute oficial. Acad. Prof. Ioan-Aurel Pop a arătat în lucrarea „Din mâinile valahilor schismatici…“ că Dieta de la Turda era de fapt doar confirmarea egalităţii naţionalităţilor minoritare şi asupritoare de atunci din Transilvania: Unguri, Saşi, Secui. Era o alianţă etnică şi religioasă a coloniştilor (colonialiştilor) împotriva majorităţii băştinaşe româneşti şi ortodoxe. Alianţă ce avea ca bază RASISMUL ETNIC ŞI RELIGIOS şi ca ţintă păstrarea unui regim de exploatare şi persecuţie etnică şi religioasă împotriva Românilor şi a Ortodoxiei.”, a precizat Dana Deac, jurnalist, om de cultură și autoarea unor cărți despre istoria Turzii."
Ce ma pune pe ganduri comentariu A.M.C. pe Facebook….. "citind Wikipedia de unde extrag un paragraf :
“Conform Editului nici o persoană nu putea să fie dezavantajată din cauza confesiunii sale, și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința ne vine de la Dumnezeu.
Edictul din Turda nu precizeaza in particular nici o confesiune religioasa, ceea ce a purtat la conflicte intre diferite confesiuni protestante. De aceea Edictul din Targu Mures din 1571 (sursa info, perioada dietelor transilvanene, Targu Mures de pe Wikipedia) condus de catolicul Bathory Istvan precizeaza ca religiile recepte sunt cea romano-catolica, calvinista, luterana si unitariana, interzicand in acelasi timp orice alta inovatie religioasa.”
Nu stiu daca s-au amintit aceste lucruri in discursurile tinute cu ocazia dezvelirii monumentului, dar luand de buna cele din Wikipedia, la Turda moderna, Turda turistica, frumos ar fi fost sa-si deie mana reprezentantii tuturor cultelor. Ba mai mult, consider ca, credintele nu sunt reprezentantele unor ednii ci a unor grupuri de oameni ce-si cauta un echilibru fata de ceea ce stiinta nu poate dovedi.
Publicat foto si info despre dieta pe I.L.T. 2016
Publicat pe Google6
Istorie - linkuri
Arta - linkuri
Biserici si Cimitire - linkuri