Turda - Salina - Istoric extras din brosura salinei si alte informatii..

  - Inscriptie - monument istoric - "Salina Turda din Str. Salinei nr.54 dateaza din antichitate, dar prima atestare documentara a exploatarii de sare se face in 1271. A fost in functiune pana in 1932. Este obiectiv turistic si balneo-terapeutic din 1992"


  -  Pagina Web

          -   Pagina oficiala pe Facebook

- Salina Turda - linkuri

 -  Inceputurile mineritului in epoca romana - Eugen Gergely - Istorie si contemporaneitate, pag. 54


Mina Terezia - Panou  informativ 

"Mina Maria Terezia - 1690
Este o mina clopot si cea mai veche mina vizibila;
Lucrarile au inceput in 1690 si s-au finalizat in 1880;
adancimea de la suprafata este de 120 m iar de la balcon 90 m;
diametrul de baza este de 70 m;
aici se gaseste o insula de 5 m inaltime si un lac subteran cu adancime de 8 m, format din infiltratii de apa sau precipitatii; apa atinge suprasaturatia, favorizand cresterea cristalelor de sare.
Pe peretele nordic se poate admira cascada de sare formata din depunerea sarii
din solutia salina saturata infiltrata din galeriile romane.
In cupola se poate observa cele doua suitoare, unul pentru acces, celalalt pentru transportul sarii la suprafata."
- Intre 1690 - 1880 este exploatata Mina Tereza (Sf. Terezia) Denumirea minei este dată în cinstea Împărătesei Maria Tereza (1740-1790), Este mină-clopot cu adîncimea de la balcoane pînă la lac de 70m, diametrul vetrei de 70m. De la nivelul balconului pînă la suprafaţă 32m. Pe vatră se găseşte un lac subteran de 8m adîncime şi o insulă de 5m înălţime. Pe partea nordicã a peretelui se găseşte “Cascada de sare”, formată prin depunerea sării din soluţia salină saturată scursă din galeria-axă a Minei Ghizela I, unde a pătruns apa prin infiltraţii datorită intersectării accidentale a unei mine romane la care pe urmă i s-a sau prăbuşit tavanul, formînd la suprafaţă o dolină; se vede anul începeri lucrărilor la mina Ghizela, pictat pe lemn deasupra cascadei de sare în 1857. Stalactitele de pe balcon s-au format datorită curenţilor de aer încărcat cu vapori de apă ce cobora vara prin suitor, care se condensează pe pereţii reci, dizolvînd sarea pînă la saturaţie; pe măsură ce soluţia se răceşte, apa (dizolvantul) îşi micşorează capacitatea de dizolvare, sarea excedentară depunîndu-se. În cupolă se observă cele două suitoare, unul pentru acces, altul pentru transport, din care cel de acces este liber şi a fost accesibil (pe aici se ajungea la “Scara Bogaţilor”). • Este cea mai veche mină de tip clopot din ţară, vizitabilă turistic!.



Mina Iosif - Panou informativ
"*Camera de exploatare de tip conic, deschisa in anul 1740.
  *Dimensiuni:
     - 87 m adancime
     - 78 m diametru la baza
     - 112 m de la suprafata
   * Datorita geometriei camerei, sunetele emise sunt reverberate,
motiv pentru care sala a primit denumirea turistica de "Sala Ecourilor"
- Intre 1740-1900 se exploateaza Mina IOSIF (sala ecourilor). Denumirea este dată în cinstea inpăratului Iosif al II-lea al  Imperiului Roman, care în anul 1773 a vizitat Transilvania. Este o mină - clopot; adîncime sub balcoane 90 m;  diametru vatră 70 m; neamenajată; nu se vizitează turistic. efect acustic deosebit (12 ecouri); efect vizual (“arde sarea”): lumina naturală are acces prin cele două suitoare deschise la suprafaţă (30 m); orice obiect aruncat de la balcon în dreptul suitorului este iluminat feeric.

- In anul 1785 este infintata o scoala la Salina, Copiii puteau fi angajati la munca in salina
- De pe net:
 Hall of Echoes, Sala Ecourilor, Mina Iosif  - Youtube - iunie.2015



Galeria de treansport Franz Josef - Panou informativ:
" Construita intre anii 1853-1871 este o galerie orizontala realizata pentru a usura si ieftini transportul sarii la suprafata.
Galeria are o lungime totala de 917 m din care 526 sunt sapati sub steril. Pe peretele din stanga este marcata lungimea galeriei in stanjeni (1 stanjen = 1,89 m)
De-a lungul timpului, din cauza curentilor de aer, peretii au fost slefuiti, colturile au fost rotunjite, iar in partea superioara s-au format alveole.
Depunerile de sare de la baza peretilor s-au format datorita condensului de pe pereti."
- Intre 1853 - 1890  s-a sapat  galeria de transport Franz Josef (spre a uşura transportul sării la suprafaţă),  lunga  de 917 m din care 850 m vizitabili.
Galeria are două zone:
a) Zona sterilă (săpată în argile şi nisipuri între 1853-1854), lungimea este marcată în stînjeni (1,89       m) • Instalaţia electrică a fost făcută în 1910;
b) Zona sării (propriu-zisă), caracteristici: • totul este săpat în sare, exclusiv manual; (daltă şi                ciocan); • pereţii sunt afumaţi datorită iluminări cu opaiţe care funcţionau cu seu de oaie, agăţate      de belciuge fixate în cepuri de lemn bătute în tavan;
A fost folosita ca  adăpost antiaerian în cel de al doilea război mondial;

- Inte 1855-1856 se sapa Sala Apelului, ,Sala Altarului şi Scara Bogaţiilor, Aici se făcea apelul muncitorilor înainte şi după terminarea schimbului. În nişele laterale care au rafturi se păstrau felinarele, opaiţele, feştilele şi lumînările (distribuite de copii). Scările de lemn de brad construite în stilul barocului-transilvan legau mina de suprafaţă prin intermediul unui suitor al Minei Tereza. Pe ele aveau acces nobili, propietari salinei şi preoţii care oficiau slujbe la altarul din salină. Altarul a fost sculptat în sare pentru servicii religioase şi rugăciuni dinaintea schimbului. Odată pe săptămînă era oficiatã o slujbă religioasă de către un preot, la slujbă luînd parte şi nobilimea din împrejurimi, mai există bănci sculptate în sare lîngă peretele sudic.

- "Inscripţia de pe peretele din stânga a galeriei Franz Josef (Salina Turda)
„K. F. J. Fü. Sb.” reprezintă „König Franz Josef, Fürst von Siebenbürgen” („Regele Franz Josef, mare principe al Transilvaniei”). La data executării inscripţiei (echivalentă unei pietre de fundaţie) Franz Josef (1830-1916) era împărat al Austriei, rege al Ungariei şi mare principe al Transilvaniei."

Sala Ecourilor - Vocea Transilvaniei

Mina Rudolf - Panou informativ
"Este o camera de exploatare trapezoidala cu lungimea vetrei de 80 m, latime de 50 m iar adancimea de 40 m.
In partea superioara se gasesc doua balcoane din lemn,
fixate pe grinzi montate in pilugi sapate in sare, care permit accesul la compartimentul estic de circulatie si verificarea tavanului.
Pe peretele nordic exista stalactite de sare formate din condens. 3cm/an;
dupa 3 m lungime se desprind datorita greutatii proprii.
Pe perete se vad urmele lasate de unealta taietoare; ciocanul.
Datorita acusticii deosebite, aici se organizeaza auditii muzicale sau concerte."
- Intre 1858 - 1932 - Este exploatata Mina Rudolf  (Sf. Nicolae) Denumirea Minei Rudolf este dată împreună cu denumirea Minei Ghizela de la fostul Împărat Rudolf  iar Ghizela  fiind Împărătesa. Mina Rudolf este o camerã trapezoidală   începutã în 1858.  Are o înălţime de 45 m, lungimea vetrei  este de 80 m, iar lăţimea este de 50 m. Balcoanele de lemn sînt fixate pe grinzi montate în pilugi săpate în sare şi împănate (1868). Accesul se face vertical, pe două scări, susţinute în grinzi montate în pilugi, amplasate în două nişe săpate în sare; fiecare scară are 230 de trepte. Pe peretele casei scări se află marcaţi ani de săpare 1868-1932. Puţul de extracţie este compartimentat şi închis cu scînduri de brad. Unul din cele două compartimente coboră pînă la nivelul vetrei minei “Tereza” (1910) unde este lacul subteran, Pe peretele nordic se găseşte o perdea de stalactite datorată apei provenite din infiltraţii din Mina Romană (dizolvare, răcire, depunere). Pe vatră se găsesc cristale mari, cubice, de sare recristalizate din soluţia salină suprasaturată în jurul unor germeni de cristalizare. Pe pereţi se văd urmele de tăiere manuală a sării (ciocan, daltă, tîrnăcop, topor, şpiţ); mai întîi se tăiau blocuri de dimensiuni mai mari, apoi erau despicate cu pene de oţel; fiecare ocnaş primea în lucru o porţiune (se văd diferenţele pe perete). În pereţi se văd două nişe (latrine).


Sala Putului de Extractie - panou  informativ  - 
"Putul de extractie al Minei "Rudolf" a fost inceput in anul 1864, are o adancime de cca 100 m, si este impartita in doua compartimente  de 2/2,5 m, este acoperit de doua capace langa care se afla rampa de descarcare; in partea superioara se afla doua modele (scripeti) din fier cu diametrul de 3 m, autentice, aflate in stare foarte buna de conservare (seul de oaie era folosit pt. a proteja impotriva corodarii):
Sarea, bulgari de cca 50 kg) era ridicata din mina in saci din piele de bivol; dupa ce sacul (incarcat cu cca. 500 kg de sare) era ridicat, capacele putului erau inchise, sarea era descarcata pe rampa, erau adusi vagonetii pe sine (trasi de cai), urma incarcarea acestora si transportul pe galerie."
- Intre 1864-1865 este sapata camera putului de extractie. Are o adîncime de 85 m

- In 1865 - este sapata Camera octogonală a Maşini de extracţie (sala cailor) • maşina de extracţie are patru braţe, la fiecare braţ au fost înhămaţI cîte unul sau doi cai în jurul maşinii de extracţie caii au lăsat urme cu copitele. Manejul caii folosiţi aici erau cai reformaţi din cavalerie; aveau traşi pe cap saci, în cele din urmă orbeau şi datoritã mişcării circulare continue cai mureau destul de repede; maşina actuală este construită în anul 1881 din lemn de brad. Pentru construcţie s-a folosit exclusiv lemnul de brad, fiind rezistent la mediul salin;

- 1887 - 1889 - Planul inclinat , a doua cale de acces in mina. Are o lungime de 45 m si o inclinatie de 20 grade.  A fost folosit pentru scoaterea sarii rezultata in urma amenajarilor interioare.

- 1913- 1932 - Mina Ghizela Are o sală octogonală (a cailor), camera puţului de extracţie, reamenajează ca şi staţionar sanatorial. Mina Ghizela II începută în 1913 sub galeria-axă Ghizela I şi Mina Romană. În prezent Mina Ghizela II este declarată zonă protejată din cauza concreţionărilor foarte frumoase cu formaţiuni (speoloteme) diverse de sare, foarte rare.
De pe net:
Mina Gizela noua atractie a Salinei Turda - Ziarul 21 - 2015.07.30


-  In 1924 s-a introdus iluminatul electric pentru a asigura iluminarea galeriilor si a zonelor de la rampa putului Rudolf  la nivelul vetrei si la nivelul galeriei de transport din care s-a pastrat doar 520 de m in galeria de transport portiune  situata la intrarea in mina, dinspre Turda Noua, ,  folosita ulterior ca depozit de branza a ICIL Cluj, - In 1978-1979, o echipa de electricieni de la fabrica de Ciment Turda a extins reteaua electrica in galeria de transport montand corpuri de iluminat pana in mina Rudolf . Mina s-a iluminat si ea cu corpuri de iluminat stradal  - info.O.Mera -Cetatea in muntlele de sare   - pag.40
- Dupa anul 2002 s-a schimbat sistemul de iluminat cu becuri cu iluminat fluorescent. ( pag.42)
- In anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene, exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv
- In timpul celui de al doilea razboi mondial a fost utilizată ca adăpost pentru populaţia oraşului.
- Intre 1948 - 1992 prima portiune a galeriei  Franz Josef a fost folosita ca depozit de branza. In această perioadă a fost demontat terasamentul de cale ferată şi s-a turnat pardoseala, au fost făcute instalaţiile de apă şi canalizare; aici se depozita brînza (pînã la 200 tone) în butoaie aşezate pe ambele părţi ale galeriei; (info: Speo Ursii..)

Cunoasterea salinei vechi pentru locuitorii orasului nu era posibila.
Circulau legende in care se vorbea de camere subterane care comunicau prin galerii care duceau pana in zona Catedralei Ortodoxe

- Dupa anul 1976 in cadrul Oficiului Judetean de Turism Cluj, s-a initiat amenajarea in salina din Turda a unei baze de tratament.
. S-a realizat galeria de acces din Valea Sarata asigurand astfel un grad de securitate sporit persoanelor din subteran .(pag. 37)

- In anul 1991 se infinteaza Societatea Comerciala “Salina Turda” actionari ai societatii fiind: S.C. Turism Ariesul S.A, Primaria Municipiului Turda, S.C. Transgex S.A Cluj (societate specializata in lucrari miniere), Banca Dacia Felix S.A. Cluj-Napoca si  S.C. Sticla Turda S.A. (pag.38, si  pag. 39)
Salina Turda este declarata "mina muzeu"
- In 1993 incep lucrarile de amenajare a salii de tratament din mina Ghizela
eliminarnd blocul de sare ce separa sala crivacului de sala putului de extractie (pag.41).

- In anul 2008 încep lucrările de modernizare ale salinei cu fonduri europene.
- Din anul 2010, este redată circuitului turistic.
- Actionari ai Salinei in 2004:
SC Turism “ Ariesul “ SA - 51, 151%, Primaria Municipiului Turda - 32,992%,  SC Sticla SA Turda – 10,23%, SC Transgex SA Oradea – 4,604%, d-l Mera Ovidiu – 1,023%  Info de pe net

Info:
- Inscriptie - monument istoric:
"Salina Turda  din Str. Salinei nr.54 dateaza din antichitate, dar prima atestare documentara a exploatarii de sare se face in 1271. A fost in functiune pana in 1932. Este obiectiv turistic si balneo-terapeutic din 1992"

- In 1940 in tuneul salinei s-au refugiat timp de o luna cca.5000 de civili - info.Eugen Gergely - Judetul Cluj-Turda intre anii 1940-1944, pag.232
Muncitorii  de rand ai salinei erau majoritari  romani si colonisti straini.
- Info: Valentin Visinescu - Pagini de istrorie si cultura turdeana
 - pag.7 - cei mai multi dintre lucratori  erau iobagi fugiti de pe mosiile nobiliare, dar pentru ca prin munca lor aduceau venituri bune visteriei voievodale, ei sunt protejati de voievod acesta refuzand solicitarile nobililor de a le  fi  returnati"
- pag. 7 - Existau trei drumuri pe care era transportata sarea de la Turda: cel obstesc Turda-Cluj, Drumul Mare pe care se transportau bolovanii de sre spre Apus si doua drumuri colinare ce legau Turda de Cojocna, 
- Kira Karolina, Ghid turistic- Povestea Clopotului Maria -Tereza, clopot roman - pag.21
- Kira Karolina, Ghid turistic- Legenda  altarelor din sare - pag.18
- Ovidiu Mera, Tudor Stefanie, Valentin Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010)
- Eugen Gergely - Judetul Cluj- intre anii 1040-1944 - pag.232
In perioada razboiului peste 5000 de localnici s-au refugiat in interiorul Salinei




.- Inceputul mineritului in epoca preromana si romana - Aerul si apa componente ale mediului, pag: 6  si  7



- In 1940 in tuneul salinei s-au refugiat timp de o luna cca.5000 de civili - info.Eugen Gergely: in  "Judetul Cluj-Turda intre anii 1940-1944", pag.232,  si "Istorie si contemporaneitate..pag.180

.-  In anul 1075 apare in documente referirea la cetatea Turda. Documentul
- In anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene, exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv
- In timpul celui de al doilea razboi mondial a fost utilizată ca adăpost pentru populaţia oraşului.
- Intre 1948 - 1992 prima portiune a galeriei  Franz Josef a fost folosita ca depozit de branza. In această perioadă a fost demontat terasamentul de cale ferată şi s-a turnat pardoseala, au fost făcute instalaţiile de apă şi canalizare; aici se depozita brînza (pînã la 200 tone) în butoaie aşezate pe ambele părţi ale galeriei; (info: Speo Ursii..)
- Cunoasterea salinei vechi pentru locuitorii orasului nu era posibila.
Circulau legende in care se vorbea de camere subterane care comunicau prin galerii care duceau pana in zona Catedralei Ortodoxe
- Dupa anul 1976 in cadrul Oficiului Judetean de Turism Cluj, s-a initiat amenajarea in salina din Turda a unei baze de tratament.
- In 1978-1979, o echipa de electricieni de la fabrica de Ciment Turda a extins reteaua electrica in galeria de transport montand corpuri de iluminat pana in mina Rudolf . Mina s-a iluminat si ea cu corpuri de iluminat stradal (pag.40). S-a realizat galeria de acces din Valea Sarata asigurand astfel un grad de securitate sporit persoanelor din subteran.(pag. 37)
- In anul 1991 se infinteaza Societatea Comerciala “Salina Turda” actionari ai societatii fiind: S.C. Turism Ariesul S.A, Primaria Municipiului Turda, S.C. Transgex S.A Cluj (societate specializata in lucrari miniere), Banca Dacia Felix S.A. Cluj-Napoca si  S.C. Sticla Turda S.A. (pag.38, si  pag. 39)
Salina Turda este declarata "mina muzeu"
- In 1993 incep lucrarile de amenajare a salii de tratament din mina Ghizela
eliminarnd blocul de sare ce separa sala crivacului de sala putului de extractie (pag.41).
- Dupa anul 2002 s-a schimbat sistemul de iluminat cu becuri cu iluminat fluorescent. (pag.42)
- In anul 2008 încep lucrările de modernizare ale salinei cu fonduri europene.
- Din anul 2010, este redată circuitului turistic.
- Actionari ai Salinei in 2004:
SC Turism “ Ariesul “ SA - 51, 151%, Primaria Municipiului Turda - 32,992%,  SC Sticla SA Turda – 10,23%, SC Transgex SA Oradea – 4,604%, d-l Mera Ovidiu – 1,023%  Info de pe net

- In 1940 in tuneul salinei s-au refugiat timp de o luna cca.5000 de civili - info.Eugen Gergely - Judetul Cluj-Turda intre anii 1940-1944, pag.232

- Cei mai multi dintre lucratori  erau iobagi fugiti de pe mosiile nobiliare, dar pentru ca prin munca lor aduceau venituri bune visteriei voievodale, ei sunt protejati de voievod acesta refuzand solicitarile nobililor de a le  fi  returnati" -  Info: Valentin Visinescu - Pagini de istrorie si cultura turdeana - pag.7
-  Existau trei drumuri pe care era transportata sarea de la Turda: cel obstesc Turda-Cluj, Drumul Mare pe care se transportau bolovanii de sre spre Apus si doua drumuri colinare ce legau Turda de Cojocna, pag. 7
-  Povestea Clopotului Maria -Tereza, clopot roman - Kira Karolina, Ghid turistic - pag.21
- Legenda  altarelor din sare - Kira Karolina, Ghid turistic - pag.18
- Ovidiu Mera, Tudor Stefanie, Valentin Visinescu - Cetatea din Muntele de Sare (2010) - pag36-42. pe Picasa
- In perioada razboiului peste 5000 de localnici s-au refugiat in interiorul Salinei - Eugen Gergely - Judetul Cluj- intre anii 1040-1944 - pag.232
- Traditie - "Binecuvantatul minelor"
Articol cules de Dragos Vasiliu din Ziarul de Iasi
" La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.
Acest lucru are o explicaţie curioasă. În Biserica Romano-Catolică, sfântul protector al minerilor este Sfântul Jan (Ioan) Nepomouk, aşa cum în tradiţia bizantină, ortodoxă şi greco-catolică, protectoarea minerilor este Sfânta Varvara. Cum Ocna Dej, care este o suburbie a oraşului Dej, este o comunitate multietnică şi multiconfesională, diferite tradiţii au fuzionat. Pentru mulţi dintre mineri, nu există o diferenţă prea mare între Sfântul Ioan Nepomouk şi Sfântul Ioan Botezătorul. Ei ştiu doar că Sfântul Ioan este protectorul lor. Iar tradiţiile Sfântului Ioan Nepomouk şi Sfântului Ioan Botezătorul s-au suprapus peste cea a Bobotezei, care presupune binecuvântarea apei. În timp, minerii au ajuns să fie binecuvântaţi cu apă sfinţită de Bobotează, dar se roagă deopotrivă Sfântului Ioan şi Sfintei Varvara. "
De  pe net
-  Salina Turda, Durgau -
-  I.Al.Maxim Lacurile sarate de la Turda 1937 - pag. pe picasa
-  Aerul si apa Componente ale mediului - 2010
-  Obiectiv Turistic si baza de tratament -  Salina Turda.net
-  Salina Turda - Wikipedia
-  Salina Turda - Zamfiroiu.ro
-  Rezervația naturală "Sărăturile Ocna Veche"
-  Salina, R. Codrin - SpeoUrsii - Panoramio
-  Ovidiu Mera - Cetatea in muntele de sare - pag. pe Picasa
-  Salina - www.Modernism.ro
-  Galerie spre Mina Iosif - clujcapitala.ro - 19.09.2014
-  Salina Turda - IZI.travel
-  Comunitati de diatomee din unele lacuri statatoare .. - Rezumatul tezei de doctorat - Nagy Levente
-  Exploatarea sarii in Dacia Romana fie din masiv fie la suprafata  - cimec.ro, scribd.com
-  Film de animatie creeat de francezi - TurdaNews
-  Fotografii - amfostacolo.ro
-  Comunicat al CA al Sc.Turda Salina Durgau S.A - AgoraMedia
-  CNN face o reclama magulitoare Romaniei - ro.celebrity.yahoo.com
- "Cat costa sa pui Romania pe harta turistica internationala..." - stirileprotv.ro
- "Salina Turda, promovată în revista Smithsonian" - gandul.info
- "Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992.În perioada 2008-2010, ea a fost modernizată în urma unei investiţi din fonduri europene...." (gandul.info)
- SALINA TURDA, THE MOST SPECTACULAR UNDERGROUND MINE - atlasofwonders.com
- "Numele unor lucrări miniere de la Salina Turda s-au dat după unele personalităţi din casa regală austriacă:
- Mina Tereza: după împărăteasa Maria Theresia (1717-1780).
       - Mina Iosif: după împăratul Joseph al II-lea (1741-1790).
       - Galeria Franz Josef: după împăratul Franz Joseph (1830-1916).
       - Mina Rudolf: după prinţul moştenitor Rudolph (1858-1889), fiul împăratului Franz Josef şi împărătesei Elisabeth-Sisi. Mina a fost rebotezată în 1889, după sinuciderea prințului, în Mina Nicolae, după care a revenit la vechiul nume Rudolf.
      - Mina Ghizela: după prinţesa Gisela (1856-1932), fiica împăratului Franz Josef şi împărătesei Elisabeth-Sisi." - sursa - Facebook, Remus Chiorean - 2015
- O greva la Salina Turda - acum 500 de ani - septemcastra.cluj.travel
- Album foto - Zet Art - Facebook 
- Goana dupa bani la Salina Turda - turdainfo.ro - 2015.07.31


- De pe Facebook - foto. Marius Dan - 2015.01.27


- "TURDA în 1661, văzută de marele călător Evlia Celebi
Orașul Turda. Se află sub stăpânirea craiului Ardealului, dar formează un district deosebit, care produce venituri cât vistieria egipteană. Din acest oraș se duce sare la toate cetățile din serhat (hotar – n.r.) și în alte ținuturi. Locuitorii lui sunt toți sărari. Cine n-a văzut ocnele de sare de aici înseamnă că n-a văzut încă ceea ce e o minune în lume, pentru că acestea sunt niște subterane înfiorătoare și primejdioase. Fiecare ocnă este o groapă care ajunge în adâncurile pământului, până în fundul iadului, și, ferească Allah, cei din poporul lui Mahomed sunt băgați în aceste ocne, dacă ajung în robie; nu mai este putință de scăpare.

În locul acesta, stâncile de sare sunt îngrămădite ca niște dealuri, iar caii, catârii și cămilele, boii și oile ostașilor au mâncat și au lins sarea aceasta cu multă plăcere. Asemenea ocne de sare se găsesc numai în două locuri în toată lumea aceasta; unul este Turda aceasta din Ardeal și al doilea este Ocna (Ocnele Mari – n.r.) din Țara Românească. În alte țări, sarea se scoate din lacuri și din mare. Sarea zisă „Hadji Bektaș Veli” (numele unei căpetenii de ieniceri – n.r.) este ca o piatră de cristal, pe când sarea din Țara Românească și cea de la Turda formează stânci de mărimea elefantului." - sursa Facebook - Suciu Petru



Imagine panorama 360 - Google Maps - din 2014
Vezi Turda - Bai si Mine